O privire asupra istoriei epidemiilor și pandemiilor

Ciuma este una dintre cele mai devastatoare boli infecțioase din istoria lumii. Timp de secole, au avut loc numeroase pandemii și epidemii de ciumă, dar, retrospectiv, rămâne neclar dacă toate focarele au fost cauzate de același agent patogen.

Ciuma bubonică, cauzată de agentul patogen Yersinia pestis, a făcut ravagii devastatoare la mijlocul secolului al XIV-lea. Cunoscută sub numele de "Moartea Neagră", a făcut aproximativ 50 de milioane de victime numai în Europa¹.

Deosebit de interesant: "Ceea ce se repetă în diferite epidemii și pandemii este răspândirea de-a lungul căilor de transport", spune Henrik Eßler. În consecință, ciuma din secolul al XIV-lea s-a răspândit, de asemenea, de-a lungul rutelor comerciale și a afectat în special porturile aglomerate, cum ar fi Hamburg. Pentru a stopa epidemia, au fost puse în aplicare diverse măsuri, inclusiv izolarea cazurilor infectate și a celor suspecte și închiderea granițelor orașelor și a celor naționale cu ajutorul armatei.

Variola nu a fost o boală izolată - de-a lungul secolelor au existat epidemii locale și regionale recurente. Este greu de stabilit astazi câte decese a provocat această boală. În orice caz, numai în secolul al XX-lea, din cauza variolei au murit peste 300 de milioane de oameni in întreaga lume.

Deosebit de interesant: Virusurile variolei, care sunt periculoase pentru oameni, au fost eradicate începând cu 8 mai 1980 - o realizare unică în istoria medicinei. "Variola a fost prima boală majoră care a fost suprimată în mod semnificativ prin vaccinare", explică Henrik Eßler.

Fundamentele au fost puse în China și în Orientul Mijlociu. Aici a fost folosită variolizarea, o formă timpurie de vaccinare antivariolică în care conținutul pustulelor era transferat sistematic între oameni (inoculare).

Tehnica de vaccinare a lui Edward Jenner a fost cea care a dus în cele din urmă la o descoperire în lumea occidentală: în 1796, acesta a infectat un băiat cu variola vacii în cadrul unui experiment. El a descoperit că, după ce a învins boala, băiatul era imun la variola umană, mult mai periculoasă³. Acesta este motivul pentru care cuvântul "vaccinare" este folosit astăzi: Jenner l-a derivat de la "vacca", termenul latin pentru "vacă", deoarece vaccinul său nu se baza pe agentul patogen al variolei umane, ci mai degrabă pe agentul patogen al variolei de vacă.

Prin vaccinare, variola a putut fi în sfârșit combătută. "Statul și serviciile de sănătate au crescut din ce în ce mai mult împreună în acest proces. Începând cu anul 1800, s-au dezvoltat statisticile medicale astfel că- statul știa câți oameni trăiesc și mor, cât de sănătoși sau bolnavi sunt", afirmă Ralph Höger. Vaccinările erau și ele monitorizate, iar în 1807 Bavaria a fost primul stat german care a introdus vaccinarea obligatorie. Cu toate acestea, acest ordin legal pentru vaccinări a fost însoțit și de dezvoltarea unei mișcări anti-vaccinare. Încă de pe atunci, au apărut teorii bizare ale conspirației - unii oameni se temeau, de exemplu, că vaccinarea îi va transforma, cel puțin parțial, într-o vacă.

În secolul al XIX-lea, holera a început să se răspândească în întreaga Europă. Hamburg, printre altele, a fost grav afectat - în 1892, peste 8.000 de persoane au murit acolo în urma unei epidemii majore⁴.

Deosebit de interesant: Izolarea, așa cum o cunoaștem astăzi, nu a existat inițial în Hamburg - dimpotrivă. "Oamenii se temeau de un declin al comerțului, așa că au încercat să treacă subiectul sub tăcere; chiar și atunci când epidemia era de fapt deja în plină desfășurare", explică Henrik Eßler.

Cel care a pus capăt holerei în Hamburg, a fost medicul și co-fondatorul microbiologiei Robert Koch (* 11 decembrie 1843; † 27 mai 1910), care a călătorit la Hamburg în numele Ministerului Prusac al Sănătății. El a reușit să identifice bacteria responsabilă și să ia măsuri de combatere eficiente. Pe lângă măsurile stricte de igienă, au fost incluse stații de control al navelor în portul Hamburg pentru a preveni răspândirea bolii.

Una dintre aceste stații a fost condusă de Bernhard Nocht, un expert în holeră și student al lui Robert Koch. După epidemie, au fost luate măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți condițiile de igienă din Hamburg și pentru a preveni viitoarele epidemii. A fost construit un sistem de filtrare a apei potabile și a fost angajat un medic al portului. Bernhard Nocht a acceptat acest post în 1893 și s-a ocupat de controalele de sănătate și igienă pe nave.

Gripa spaniolă a făcut ravagii între 1918 și 1920, și între 27 și 50 de milioane de victime la nivel mondial în această perioadă relativ scurtă de timp⁵. Aceasta a fost cauzată de virusul gripal, deși acesta devenit cunoscut abia mai târziu. "Virusurile au fost identificate cu adevărat abia din anii 1930", explică Henrik Eßler: "Cercetătorii reușeau deseori să detecteze bacterii, dar acestea nu reprezentau agentul cauzal real".

Deosebit de interesant: Aici se pot face din nou paralele surprinzătoare, deoarece măsurile luate împotriva gripei spaniole nu au fost diferite de regulile Corona de astăzi. În SUA, de exemplu, se recomanda spălarea frecventă a mâinilor sau purtarea unei măști faciale.

Se estimează că HIV/SIDA a provocat moartea a aproape 35 de milioane de persoane din întreaga lume - până în prezent. Pandemia HIV/SIDA este departe de a se fi încheiat. Numai în 2020, 1,5 milioane de persoane au fost nou infectate⁶.

Deosebit de interesant: În acest caz intră în acțiune în mod frecvent o altă măsură importantă de combatere: "Educația sanitară este un instrument foarte eficient în combaterea pandemiilor", spune Ralph Höger. Aceasta presupune difuzarea către public a informațiilor despre măsurile de protecție - de exemplu, în contextul campaniilor de educație sanitară.

Și astăzi? În prezent, ne aflăm în mijlocul unei alte pandemii globale. Peste 4,5 milioane de oameni și-au pierdut viața ca urmare a COVID-19⁷.

Actuala pandemie Corona este una dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru. Cu toate acestea, o privire asupra istoriei pandemiilor și epidemiilor din trecut arată că am reușit să învățăm din ce în ce mai mult din experiențele noastre. Astfel, un lucru este cert: fie că este vorba de educația sanitară, de măsuri de protecție precum măștile de față, vaccinările sau măsurile de igienă precum dezinfectarea mâinilor - niciodată în istorie nu am fost mai bine pregătiți pentru a începe lupta împotriva unei noi pandemii.