Ce sunt virusurile?
Pentru a înțelege cum se răspândesc virusurile, să aruncăm mai întâi o privire mai atentă asupra lor. Virusurile au dimensiune mică (între 20 și 300 de nanometri) și o structură relativ simplă. Ele constau dintr-o moleculă de ADN sau ARN care le codifică informația genetică. Această moleculă este înconjurată de un înveliș proteic numit capsidă. În unele cazuri, virusurile sunt învelite suplimentar de o membrană lipidică1.
Cum se reproduc virusurile?
Spre deosebire de bacterii, virusurile nu sunt organisme vii - acest lucru este important pentru a înțelege cum se răspândesc acestea. Virusurile nu au un metabolism propriu, prin urmare, depind de celulele gazdă în care își injectează propria informație genetică. Ulterior, celulele gazdă infectate produc alte virusuri. În funcție de tipul de virus, gazdele pot fi oamenii, dar și animalele, plantele, ciupercile sau bacteriile1.
Cum se transmit virusurile?
Cum anume pătrunde un virus în organismul nostru? Agenții patogeni pot pătrunde în corpul uman în diferite moduri, dar acest lucru se întâmplă de obicei prin una dintre cele patru căi de transmitere1,2.
Unul dintre modurile de răspândire a virusului este așa numita infecție prin picături. Această cale de transmitere directă are loc prin intermediul persoanelor sau animalelor infectate.
Atunci când respirăm, vorbim, tușim sau strănutăm, emitem picături minuscule (de aproximativ 100 micrometri). O persoană infectată cu un virus care s-a instalat în gât sau în tractul respirator poate transmite virusul prin tuse, strănut, vorbire etc. Picăturile mai mici, numite aerosoli (5 micrometri), pot rămâne suspendate în aer mai mult timp și pot fi inhalate de alte persoane. Picăturile care conțin agentul patogen ajung apoi pe membranele mucoase ale tractului respirator superior al următoarei lor gazde și încep să se înmulțească.
Exemplu: Virusurile gripale3.
În cazul infecțiilor prin contact direct, agenții patogeni se transmit în principal prin intermediul mâinilor.
Contactul direct înseamnă că agenții patogeni se transmit prin contact fizic de la o persoană sau un animal infectat, la o persoană neinfectată.
Exemplu: virusul herpes simplex (HSV).
Totuși, infecția se poate transmite și indirect, atunci când o persoană neinfectată atinge un obiect contaminat, cum ar fi un mâner de ușă. Orice agent patogen de pe acest obiect ar putea pătrunde în gazdă prin rănile deschise sau prin membranele mucoase. O formă de infecție prin contact indirect este infecția care apare pe cale fecală-orală prin intermediul excrementelor persoanelor infectate.
Exemplu: Norovirusuri4.
Infecția se poate răspândi și prin apă sau alimente contaminate. Acestea se numesc infecții prin contact indirect și apar adesea în regiuni cu condiții de igienă precare.
Exemplu: Virusul hepatitei A (HVA)5.
Agenții patogeni se pot transmite și prin sânge, țesuturi sau secreții corporale. Acest lucru se poate întâmpla direct (de exemplu, prin contact sexual) sau indirect (de exemplu, prin reutilizarea unui ac contaminat sau prin mușcătura sau înțepătura unei insecte care se hrănește cu sânge).
Exemplul 1: Virusul imunodeficienței umane (HIV) - transmitere directă prin sânge sau prin contact sexual; transmitere indirectă: prin intermediul unui ac contaminat6.
Exemplul 2: Malaria - transmitere indirectă prin mușcătura unei insecte care se hrănește cu sânge6.
Așadar, virusurile pândesc peste tot!
În aer, pe obiecte, chiar și în apa potabilă - se pare că suntem expuși la virusuri peste tot! De fapt, lucrurile nu stau chiar atât de rău.
În primul rând, nu toate virusurile reprezintă un pericol pentru noi. Nu toate virusurile infectează oamenii - iar dintre cei care ne atacă, nu toate ne îmbolnăvesc.
Unele virusuri sunt greu de transmis în viața de zi cu zi. HIV, de exemplu, nu se transmite prin picături (când tușești) sau indirect (cum ar fi folosirea prosoapelor în comun). Chiar și sărutul este puțin probabil să transmită o infecție cu HIV. Infecția se produce numai prin intermediul fluidelor corporale care conțin cantități mari de material viral6.
În plus, multe virusuri sunt stabile doar pentru perioade scurte de timp în afara organismului gazdă - nu pot rămâne active la nesfârșit în aer, pe o suprafață, în apă sau pe alimente. Acest lucru înseamnă că mai devreme sau mai târziu își pierd caracterul infecțios. Stabilitatea lor depinde, de asemenea, de factorii de mediu, cum ar fi temperatura, umiditatea sau compoziția suprafeței7.
Cum mă pot proteja de virusuri?
Prin câteva măsuri simple, ne putem proteja relativ ușor și eficient împotriva infecțiilor virale.
Din fericire, nu suntem lipsiți de apărare împotriva lor. În primul rând, pielea noastră este o barieră protectoare care împiedică virusurile să pătrundă în corpul. Sistemul imunitar ne protejează, de asemenea, respingând invadatorii. Anticorpii și vaccinurile ajută organismul să se apere mai bine împotriva anumitor virusuri8.
Bineînțeles, cel mai bine este să nu ne infectăm. De aceea, igiena și măsurile de prevenție contribuie la asigurarea sănătății noastre și a celor din jurul nostru. Acestea pot include: păstrarea unei distanțe față de ceilalți sau purtarea unei măști, aerisirea regulată a încăperii și tusea sau strănutul în pliul cotului. Spălarea frecventă și temeinică a mâinilor este esențială. Același lucru este valabil și pentru dezinfectarea mâinilor, dacă există vreo șansă de contaminare. Haideți să nu creem oportunități virusurilor - cu câteva măsuri simple!
Folosirea dezinfectanților nu trebuie asociată numai cu o pandemie. Prevenția posibilelor infecții poate fi făcută cu dezinfectantul de la HARTMANN, Sterillium® Protect&Care Gel.
Atunci când suntem la cumpărături, când mergem la serviciu sau la școală, sau chiar și atunci când suntem în vacanță, microbii ne pot strica buna dispoziție; de aceea, folosirea dezinfectantului Sterillium® Protect&Care Gel cu acțiune de 99,99% te ajută și la prevenirea infecțiilor, dar și la protejarea pielii mâinilor tale prin complexul de îngrijire pe care îl conține.
Folosiți cu grijă dezinfectantulSterillium® Protect&Care Gel. Citiți eticheta și instrucțiunile înainte de utilizare!
Sources:
1Infektionsschutz.de / Pathogen types / Viruses
https://www.infektionsschutz.de/infektionskrankheiten/erregerarten/viren/ (retrieved 02.12.2021)
2Gesundheitsforschung-bmbf.de / Infections / How germs spread
https://www.gesundheitsforschung-bmbf.de/de/wie-keime-sich-ausbreiten-6432.php (retrieved on 02.12.2021)
3rki.de / Infectious diseases A - Z / Influenza
https://www.rki.de/DE/Content/InfAZ/I/Influenza/IPV/Influenza.html (retrieved on 09.02.2022)
4rki.de / Guidebook / Noroviruses
https://www.rki.de/DE/Content/Infekt/EpidBull/Merkblaetter/Ratgeber_Noroviren.html (retrieved on 09.02.2022)
5rki.de / Guidebook / Hepatitis A
https://www.rki.de/DE/Content/Infekt/EpidBull/Merkblaetter/Ratgeber_HepatitisA.html (retrieved on 09.02.2022)
6rki.de / Ratgeber / HIV
https://www.rki.de/DE/Content/Infekt/EpidBull/Merkblaetter/Ratgeber_HIV_AIDS.html (retrieved on 02.12.2021)
7rki.de / Tenacity of viruses
https://edoc.rki.de/bitstream/handle/176904/1032/20it8MVJyvUEM.pdf?sequence=1&isAllowed=y (retrieved on 02.12.2021)
8MSD Manual / Infections / Overview of viral infections
https://www.msdmanuals.com/de-de/heim/infektionen/%C3%BCbersicht-%C3%BCber-virusinfektionen/%C3%BCbersicht-%C3%BCber-virusinfektionen (retrieved on 02.12.2021)